Casa-muzeu"Alexei Mateevici

Fila de istorie

Fila de istorie a Casei-muzeu "Alexei Mateevici" din Căinări

Casa-muzeu "Al.Mateevici" din oră­şelul Căinări a fost deschisă la 16 martie 1968, la aniversarea a 80-a din ziua naş­terii preotului-poet Alexei Mateevici. Ea a adăpostit familia Mateevici între anii 1884-1893, iar micul Alexei M. a locuit la Căinări în perioada anilor 1888-1893 (de la naştere până la vârsta de 5 anişori).

După trecerea familiei Mateevici cu traiul la Zaim, casa copilăriei devine casă parohială, internat, şcoală primară, biblio­tecă publică pentru copii.

întemeietorul muzeului a fost dl Petru Râmbu. profesor de Română la şcoala medie din Căinări (actualmente - profesor de 1.română la Hagimus), susţinut şi îndrumat de consacra­tul muzeograf Gheorghe Cincilei, fondatorul Muzeului Literaturii Române "Mihail Kogăl-niceanu". Chişinău.

Prima expoziţie jubiliară a fost vernisată la deschiderea muzeului în doar 2 camere ale casei în care s-a născut poetul Alexei Mateevici la 16 (s.v.) martie 1888.

în curând, Petru Râmbu, primul director al muzeului, a fost nevoit la 10 octombrie 1968 să părăsească localitatea, lăsând la acea dată câteva rânduri în cartea de impresii a muzeului: "Am dat în primire colegului meu Ion Inculeţ muzeul "Al.Mateevici". Plec să trăiesc în altă parte, pentru a rămâne cu inima întotdeauna aici:

Te cheamă cei ce te-au născut,

Te cheamă cei ce i-ai cântat,

Acei ce-n ploaie şi pe vânt,

Din urma plugului plângând, /te-au legănat. "

Neavând condiţii pentru vernisarea expoziţiilor şi pentru păstrarea fondurilor, mu­zeul nu a putut primi o perioadă de vreme vizitatori. A fost redeschis la 31 august 1991 prin concursul energic al Direcţiei Cultură (şef – regretat Feodosie Berghi, Om Emerit al R.Mol­dova) a Executivului raional Căinări (director - dna Lidia Guţu) şi datorită implicării

directe a colaboratorilor Mu­zeului Literaturii Române "M.Kogălniceanu" din Chişi­nău (director, regretatul Gheorghe Cincilei).

In starea de astăzi edifi­ciul muzeului se păstrează datorită reconstruirii lui pe locul vechii clădiri, fiind păs­trat proiectul iniţial al casei părinteşti în care s-a născut Al.Mateevici.